Supărare târzie..

Uşa se deschide încet. Oftez uşurat, nu scârţâie. Continui prin a intra în cameră. Închid uşa în urma mea, păşesc uşor înspre fotoliu. Aşez haina pe spătarul lui şi mă îndrept spre bibliotecă. Deodată lumina se aprinde în cameră. Răman într-o ipostază demnă de desene animate. O mâna întinsă în spate şi alta întinsă spre poza de pe raftul bibliotecii. Întorc capul şi, în prag, stătea ea cu mâinile încrucişate. "Am pus-o!", mă gândesc şi zâmbesc timid. Mă întorc cu tot trupul spre ea şi iau o poziţie de "drepţi".
- Ce faci? întreabă ea.
- Acum am ajuns şi eu acasă, şi arunc un zâmbet larg, poate o mai îmbunez.
- La ora asta? E 23.00.
Situaţia nu pare prea roz în partea mea de cameră.
- Am primit nişte telefoane şi nu am putut să ajung mai devreme, încerc acelaşi zâmbet, poate, poate.
Îmi aruncă o privire acidă, se întoarce şi iese din cameră. "De data asta, tinere, de data asta..", mă întorc, iau poza de pe raft, o ascund sub haină şi o urmez în bucătărie.
- Ce este de mâncare? întreb în timp ce cotrobăi prin frigider după sticla de suc. Nu mai avem suc?
- NU!
Mă opresc din tot ce făceam, scot capul din frigider, cu gura plină de salam şi închid uşa încet în timp ce mă uitam în cuptorul cu microunde, care era oprit. Mă întorc spre ea şi aproape că mă sperii. Mă ţintuia cu privirea de parcă i-aş fi omorât pisica, pe care şi aşa nu o suportam, şi nici ea pe mine. Înghit tot ce aveam în gură şi mă aşez la masă uşor de parcă nu aş fi vrut să o deranjez. Îmi aruncă o farfurie cu mâncare în faţă şi aruncă în sictir un "Poftă bună!". Nu răspund de teamă să nu pornesc furtunile. Iau furculita şi mă apuc să mănânc. În momentul acela am înţeles sensul cuvintelor "m-ai înjurat" cu adevărat! Mai aveam puţin şi îmi scoteam 3 dinţi cu furculiţa, mi-am zgâriat gingiile, şi am vărsat şi paharul de apă, căci suc nu mai era. Mă uit în jur dar ea nu mai era in cameră. Zâmbesc satisfăcut că ea nu m-a văzut cum mă fac de râs, iau o gură de apă şi încep să mănânc în continuare, manevrând cu grijă furculiţa ucigaşă.
Termin de mâncat, pun farfuria în chiuvetă şi mă îndrept spre baie. În drum trec pe lângă dormitor şi văd uşa închisă. "Dracu' te-a pus boule! În seara asta iar dormi în sufragerie.". După ce ies din baie mă duc în sufragerie. Trec iar pe lângă dormitor şi, de data asta, văd uşa deschisă. Ea era pe coridor, se îndrepta spre cameră. Arunc iar un zâmbet larg, dar nu o impresionează. Trece pe lângă mine, intră în dormitor şi închide uşa. Mă duc în sufragerie şi văd patul făcut, bine, de fapt e canapea. "Măcar mi-a făcut patul.", ridic din umeri, mă schimb şi mă bag în pat. Caut telecomanda ca să dau drumul la televizor. Ia-o de unde nu-i. "Bă, eşti prost?", şi da, eram prost. Mi-a făcut patul dar mi-a luat telecomanda. Mi-era prea lene ca să mă dau jos din pat să deschid televizorul aşa că m-am culcat. Singur..